După o vară care a înregistrat ediţia jubiliară a concursului „Hariclea Darclée”, septembrie este din nou, în acest an, luna muzicii, graţie în primul rând Festivalului Internaţional „George Enescu”.
Editura „Humanitas” punctează momentul prin intermediul cărţii „Press Pass”, o serie de interviuri şi însemnări de jurnal de la prestigioasa manifestare, ediţiile 2011 şi 2013. Îi regăsim în paginile cărţii semnate de Marius Constantinescu pe celebrii Antonio Pappano, Violeta Urmana, Daniele Gatti, Hélène Grimaud, Jordi Savall, Maxim Vengerov, Lawrence Foster, Vadim Repin, Katia şi Marielle Labèque, Pinchas Zukerman şi mulţi alţii. Meritul incontestabil al volumului constă în abilitatea autorului de a lăsa portretele acestor mari artişti să se creioneze singure, limitându-se la a direcţiona discret cursul discuţiilor şi a puncta cu detalii fermecătoare deschiderea fiecărui interviu.
Despre „O viaţă în slujba muzicii” vorbeşte şi volumul pianistului şi dirijorului Daniel Barenboim, în care artistul pune accente de lumină pe o carieră de cinci decenii care s-a contopit cu viaţa proprie şi cu arta nemuritoare. Virtuoz al pianului încă din copilărie, aflat apoi la pupitrul unor mari orchestre din lume, Daniel Barenboim a devenit una cu muzica pe care o iubeşte şi o slujeşte până la uitare de sine.
Editura „Humanitas” se opreşte şi asupra marilor realizări ale ştiinţei, aducându-le mai aproape de oameni prin intermediul a două cărţi remarcabile: „Higgs”, de Jim Baggott, care tratează în detaliu inventarea şi descoperirea „Particulei lui Dumnezeu”. Mai mult decât o introducere clară în problemele fundamentale ale fizicii moderne, volumul explică de ce impactul descoperirii a fost atât de mare şi de ce bosonul Higgs a creat atâta vâlvă în toată lumea.
La rândul ei, cartea „Partea şi întregul” este un alt demers de excepţie pentru înţelegerea importanţei pe care fizica atomică a avut-o pentru întreaga lume şi a evoluţiei ei fantastice pe parcursul secolului XX. Autorul Werner Heisenberg remarcă felul în care s-au transformat radical fizica şi cunoaşterea odată cu apariţia mecanicii cuantice, ducând la redefinirea, chiar eliminarea în unele cazuri, a unor concepte pe care generaţii întregi de oameni de ştiinţă le crezuseră de neclintit. Cartea este de asemeni un omagiu adus curajului şi efortului pentru schimbare ale unor Werner Heisenberg, Wolfgang Pauli, Erwin Schrodinger, Paul Dirac şi mai ales al marelui savant Niels Bohr.
Printre cărţile notabile pe care le propune Editura „Humanitas” iubitorilor de beletristică se numără „Hotelul de pe acoperişul lumii”, în care Alec Le Sueur, cu un umor demn de proza umoristică britanică, îşi descrie aventurile care îi pun la încercare toate simţurile într-o lume complet străină, Tibetul exotic, atât de neînţeles pentru europeni. Tot despre puterea simţurilor şi a senzaţiilor de fiecare zi vorbeşte şi volumul semnat de Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, „Patimă şi desfătare”, doar că într-un alt registru: este o istorie a lucrurilor mărunte, prin intermediul unor documente din arhivele secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea. Cititorul este îndemnat de autoare să-şi imagineze trecutul, cu toate detaliile unei lumi demult apuse, dar atât de vii şi, de ce nu, de asemănătoare, în reperele ei fundamentale, cu cea de azi.
O altă lectură fascinantă este „Mic tratat despre întâlnire şi dialog”, scrisă de Pierre Claverie, preot catolic asasinat care a trăit printre musulmani şi a avut puterea să pună faţă în faţă modul diferit în care tradiţiile musulmane şi creştine se apropie de Dumnezeu, dar nu pentru a le opune una alteia, ci pentru a sublinia bogăţia fiecăreia. Este o carte-reculegere, cu care Editura „Humanitas” vine în întâmpinarea percepţiei asupra miilor de musulmani care vin în valuri spre Europa şi care ne vor determina pe toţi să reconsiderăm întru conciliere relaţia cu semenii noştri.
