Publicitate Litera: Noaptea Cititorilor la Litera: 50% la toate cărțile cu codul GARANTAT50, până mâine la 09:59
Noutăți și știri

În Japonia, șapte părinți din zece vor mai multe cărți tipărite la școală, deși elevii au tablete

Reducerea zilei: -64% la Litera.ro →

Sondajul editurii de manuale Keirinkan: 71,5% dintre părinții de școlari vor mai mult timp cu cartea de hârtie la școală, iar 61,5% simt dispariția librăriilor.

RRedacția Bookuria · 17 noiembrie 2026 · 3 min de citit
În Japonia, șapte părinți din zece vor mai multe cărți tipărite la școală, deși elevii au tablete
Foto: Bookuria.info

Peste 71% dintre părinții japonezi cu copii la școala primară vor ca la școală copiii lor să petreacă mai mult timp cu cărți tipărite, arată un sondaj publicat pe 10 noiembrie de Shinkō Shuppansha Keirinkan, o editură din Osaka care face manuale și cărți pentru copii. Mai exact, 30,9% vor „mai mult” timp cu cartea de hârtie, iar 40,6% „mai degrabă mai mult”; 24,5% spun că e bine cum e acum.

Sondajul e mic și trebuie citit ca atare: 330 de părinți între 20 și 50 de ani, întrebați online pe 21 și 22 august 2026. Editura precizează că a întrebat ce cred și ce așteaptă părinții, nu a măsurat efectul lecturii asupra învățării. În Europa, rezultatele le-a adus pe 17 noiembrie revista franceză ActuaLitté, după comunicatul editurii.

Copiii lor citesc încă pe hârtie

După spusele părinților, 81,6% dintre copii citesc mai ales pe hârtie, iar 55,2% numai pe hârtie. Șapte din zece părinți spun că copilului lor îi place să citească.

De unde vin cărțile? Întâi din biblioteca școlii (58,8%), apoi din librării (55,5%) și abia pe locul trei din bibliotecile publice (38,8%). Cei care vor mai multă hârtie la ore se gândesc mai ales la vocabular, la înțelegerea textului și la scris (53,8%), apoi la imaginație și creativitate (50,8%).

Tabletele lui GIGA School și manualele din 2030

Rezultatele vin într-o țară care și-a digitalizat repede clasele. Programul guvernamental GIGA School, lansat la sfârșitul lui 2019, a promis câte un calculator sau o tabletă pentru fiecare elev din școala obligatorie. Pandemia a grăbit planul, iar dispozitivele au intrat în orele de zi cu zi. Manuale digitale există deja, dar oficial sunt doar materiale suplimentare, pe lângă cele tipărite.

Acum se decide și soarta manualelor. În iunie 2026, parlamentul a modificat Legea educației școlare: din 2030, manualele vor putea fi doar tipărite, doar digitale sau mixte, introduse treptat: la primar din 2030, la gimnaziu din 2031 și la liceu din 2032. În octombrie, potrivit The Japan Times și agenției Jiji, ministerul educației propunea ca manualul mixt să devină standardul la toate materiile și în toate clasele, de la primar la liceu, cu hârtia pe primul loc. Până în clasa a IV-a, manualele ar rămâne în esență tipărite, iar cele doar digitale ar fi permise de la clasa a V-a, la câteva materii, precum engleza, muzica și desenul. Regulile ar urma să fie definitivate până la sfârșitul anului, după o consultare publică.

Keirinkan face manuale, deci are interes direct în dezbaterea despre forma lor. Cifrele rămân însă ale părinților.

Localitățile rămase fără librărie

Sondajul a întrebat și de librării: 61,5% dintre părinți simt cel puțin un efect al dispariției lor asupra lecturii copiilor, iar restul de 38,5% spun că nu simt niciunul. Unii spun că cei mici au mai puține ocazii să țină o carte în mână, alții că dau mai rar peste titluri noi, la întâmplare.

Cifrele oficiale explică îngrijorarea. Potrivit organizației JPO, care ține evidența infrastructurii editoriale, Japonia avea la sfârșitul lui martie 2026 doar 9.993 de librării, pentru prima dată sub 10.000 și cam 40% din vârful atins în 1998: altfel spus, în 1998 erau de două ori și jumătate mai multe. Iar Fundația culturală a industriei editoriale japoneze (JPIC) număra, tot în martie 2026, 510 localități fără nicio librărie care să vândă cărți noi, adică 29,3% dintre municipalitățile țării. Tendința e limpede: în martie 2024, aceeași fundație număra 482 de astfel de localități (27,7%), iar în septembrie 2022 proporția era de 26,2%.

Pentru părinții din sondaj, biblioteca școlii e deja prima sursă de cărți a copiilor, puțin înaintea librăriei. Despre cum citesc tinerii japonezi am scris și pe 14 noiembrie, când un studiu al Universității Ritsumeikan găsea, la 20–29 de ani, și cei mai mulți necititori, și cei mai mulți cititori pasionați.

Sursa articol: ActuaLitté / Shinkō Shuppansha Keirinkan (PR Times) (17 noiembrie 2026)

Cum ți s-a părut?

Comentarii

Încă niciun comentariu. Spune-ne ce crezi!

Vrei să spui ce crezi? Comentariile se scriu din contul gratuit de cititor.

R
Redacția Bookuria

Redacția Bookuria scrie zilnic despre cărțile noi, lansări și evenimente, reducerile din librării și Cronica Bookuria. Mai jos sunt oamenii care semnează pe Bookuria.

Mai citește