Cea mai nouă ediţie a cărţii „The Oxford Companion to Children’s Literature” este mult mai mult decât un „companion” pentru copii, este un adevărat partener. Volumul, erudit, pasionant şi deseori amuzant, conţine toate „ingredientele”: familia, ciudăţeniile, misterul, întrebările. Lewis Carroll se întâlneşte cu Beatrix Potter, Billy Bunter cu Batman („care este doar un bogătaş uman, antrenat ca un ninja”), iar „Diary of a Wombat” completează nenumărate alte subiecte.
Cartea poate fi cumparata, cu reducere de la Books-Express sau de la eMAG.
Lucrarea lui Daniel Hahn este demnă de toată lauda, mai ales pentru inovaţiile ei şi pentru „extensii”. 900 de „nou intraţi” completează lumea preexistentă în „The Oxford Companion to Children’s Literature”. Autorul acordă un interes special copiilor anglofoni din afara Regatului Unit, menţionând premii, editori, arhive etc. Mai mult, se opreşte asupra unor teme ca multiculturalismul şi sexualitatea. „Nu se ştie dacă aceste lucruri vor mai fi de interes peste 35 de ani, dar la acest moment ele reprezintă o actualizare bine ancorată în surprinzător de lunga istorie a literaturii pentru copii”, notează „The Telegraph”.
Într-adevăr, acest gen vine din negura timpului, de la fabulele anticului Aesop până la colecţia indiană Panchatantra şi celebrele nopţi arabe, cu poveştile lui Sindbad, Aladin şi Ali Baba. Drumul lor spre Europa a durat până în secolul al XVIII-lea, când Charles Perrault încânta copiii cu Scufiţa roşie sau Frumoasa din pădurea adormită. Au urmat fraţii Grimm – Hansel şi Gretel, Albă ca Zăpada, Rapunzel – care s-au propagat prin secole, devenind aproape mituri şi legende dată fiind încărcătura lor de morală şi multitudinea exemplelor. Mai târziu, creştinismul „a luat cu asalt” educaţia copiilor prin poveste, împletind istoria cu educaţia. Secolul XIX spărgea o barieră făcând apel la spiritul aventuros al tinerilor cu naraţiuni ca Robinson Crusoe, şi marcând genul cu propriile clasice: Alice în ţara minunilor, Peter Pan, Winnie-the-Pooh, The Tale of Peter Rabbit sunt doar câteva exemple britanice.
„Cât despre prezent, mai degrabă ies la iveală personaje «descentrate», iar teme ca rasismul şi genul beneficiază de spaţii largi în literatura multiculturală a copiilor de azi. Subiectele tabu nu mai sunt interzise; la început de secol XXI, celebrăm diferenţele culturale şi în lumea viselor celor mici. La modă sunt vrăjitorii, vampirii, dragonii, mereu îmbunătăţiţi de tehnologie”.
O menţiune specială se cuvine în cazul literaturii adolescenţilor. Hahn etalează în detaliu marea intrare a seriei Harry Potter, considerată de altfel cea mai bine vândută carte pentru copii (450 milioane de exemplare în 67 de limbi), care a trecut graniţa copilăriei, fiind savurată şi de adulţi. „De aur sau nu, actuala eră a literaturii pentru copii se dovedeşte prolifică, iar «Oxford Companion» este un ghid detaliat şi încurajator”.
