Mr. Darcy
Zece mii de lire pe an și nicio vorbă de prisos: bărbatul despre care toată lumea are o părere înainte să-l fi auzit vorbind.
Zece mii de lire pe an. Cifra circulă prin sala de bal din Meryton înainte ca Fitzwilliam Darcy să apuce să spună ceva, și de aici încolo tot ce face el se citește prin ea. Un om tăcut e un om mândru. Un om bogat și tăcut e de nesuportat.
Cum arată din afară
Primul lucru pe care îl aflăm despre Darcy e o bârfă; al doilea e o jignire. Îi spune prietenului său Bingley, despre Elizabeth Bennet, că fata e acceptabilă, dar nu îndeajuns de frumoasă cât să-l ispitească – și o spune la câțiva pași de ea. Austen ne ține multă vreme în capul lui Elizabeth, așa că Darcy rămâne, pagină după pagină, o problemă a ei, nu un om. Abia scrisoarea lui, pe la jumătatea cărții, ne arată cât de puțin știam.
Ce înțelege el prin răspundere
A rămas devreme fără părinți, cu o moșie în Derbyshire, Pemberley, și cu o soră mai mică, Georgiana, de crescut. Toate deciziile lui proaste vin din același loc: convingerea că el știe ce e bine pentru ceilalți. Îl desparte pe Bingley de Jane Bennet fiindcă o crede indiferentă și familia nepotrivită, și tace despre trecutul lui Wickham ca să nu-și expună sora. Menajera de la Pemberley, care îl știe de copil, îl descrie în fața unor străini drept cel mai bun proprietar și cel mai bun frate – iar Elizabeth ascultă și nu mai recunoaște pe nimeni.
Cererea în căsătorie care strică tot
În capitolul 34 vine cea mai prost condusă declarație de dragoste din literatura engleză. Darcy îi spune că o iubește și, în aceeași respirație, înșiră tot ce a trebuit să treacă cu vederea: rangul ei, banii ei, rudele ei de la oraș. E sincer până la cruzime și e sigur că răspunsul e o formalitate. Refuzul lui Elizabeth e prima oglindă care i se pune în față. Ce face el după aceea nu e un discurs, ci o scrisoare – și apoi, mult mai târziu, niște fapte despre care nu suflă o vorbă.
Tiparul pe care l-a lăsat
Darcy e tiparul bărbatului distant pe care cititorul îl descifrează încet, reluat de două secole în romane, seriale și comedii romantice. L-au jucat Laurence Olivier în 1940, Colin Firth în serialul BBC din 1995 și Matthew Macfadyen în filmul din 2005. Un detaliu care spune mult: prenumele lui, Fitzwilliam, apare de două ori în tot romanul. Pentru restul paginilor, până și naratorul îi zice doar Darcy.
Cartea, pe scurt
Titlul numește două defecte, nu două personaje, și fiecare dintre cei doi le are pe amândouă. „Mândrie și prejudecată” a apărut pe 28 ianuarie 1813 la Thomas Egerton, în trei volume, după ce Austen o scrisese în 1796–1797 ca „First Impressions” și o rescrisese în 1811–1812. În Hertfordshire se mută doi bărbați cu avere; în casa vecină sunt cinci fete pe care legea le lasă fără moșie. Restul e o comedie de salon unde vizitele, scrisorile și dansurile fac treaba pe care în alte romane o fac duelurile. Cartea s-a vândut din prima ediție, a avut a doua tipărire în octombrie 1813 și de atunci n-a mai ieșit din librării.
Autorul, în două vorbe
Jane Austen (1775–1817) a scris șase romane fără să-și pună numele pe ele, trăind în casele unor rude din sudul Angliei. Nu descrie bătălii și nici călătorii: îi ajung o sufragerie, patru familii și banii care se mută dintr-o mână în alta. A murit la 41 de ani, înainte să apară ultimele două cărți ale ei.
Celelalte personaje din carte
Citate
She is tolerable; but not handsome enough to tempt me.
Jane Austen, „Pride and Prejudice”, ediția a III-a, 1817, cap. 3 (Wikisource)
In vain have I struggled. It will not do. My feelings will not be repressed.
Jane Austen, „Pride and Prejudice”, ediția a III-a, 1817, cap. 34 (Wikisource)
Personaje asemănătoare din alte cărți
Ștefan Gheorghidiudin „Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi”strateg, pasional și mulțumit
Potrivire85%
Jane Eyredin „Jane Eyre”strateg, pasional și mulțumit
Potrivire84%
Katniss Everdeendin „Jocurile foamei. Seria Jocurile foamei. Vol.1”strateg, pasional și mulțumit
Potrivire83%
Lista se calculează singură, din scorurile personajelor, și se schimbă pe măsură ce galeria crește.