fbpx
books-express.ro
Despre noi
Incursiuni virtuale in fascinanta lume a cartilor. Colectii de recenzii si recomandari, suntem receptivi la tot ce se poarta citit. Iti multumim pentru vizita!
Libris.ro

UZP nu crede în discriminare

geta-8

La sediul central al Uniunii Ziariştilor profesionişti a avut loc o întâlnire mai specială: ziaristele au dezbătut problematica actuală a femeii în mass-media din Europa şi, prin extensie, în România.

Dezbaterile au fost aprinse, motivate şi argumentate de experienţa relevantă a ziaristelor din presa scrisă, radio, tv. S-au desprins câteva repere majore care au atestat o dată în plus că România este perfect capabilă să se adapteze trendurilor europene, dar stă mai prost la coagularea eforturilor şi la susţinerea ritmicităţii lor.

La întâlnirea moderată de preşedintele UZPR, Doru Dinu Glăvan, s-a accentuat faptul că din perspectiva procentului de femei aflate în poziţii de conducere în mass-media, România stă mult mai bine decât media europeană – aproape dublu! Aici intervin două aspecte: puţină lume este conştientă de aceste cifre îmbucurătoare, care reflectă faptul că societatea românească a încetat să mai fie una misogină măcar în domeniul comunicării şi informării, iar în al doilea rând că nu există un organism care să monitorizeze, să măsoare şi să determine dacă femeile mai sunt în România un grup vulnerabil. Datele referitoare la breasla presei ar indica limpede că nu. De la reprezentantele unor prestigioase publicaţii online până la participante din lumea radioului sau a presei tipărite, s-a căzut de acord că femeile capabile nu au motive să se teamă de discriminare de gen în presă.

Fiind o meserie solicitantă, de vocaţie şi care implică riscuri, faptul că foarte multe femei ziarist au ştiut şi putut să ţină pasul cu colegii lor bărbaţi le-a adus în foarte multe cazuri recunoaşterea, promovarea, renumele şi uneori onorurile cuvenite. Femeile s-au dovedit ziariste redutabile şi în funcţiile de conducere, conferind versatilitate abordărilor meseriei, trecând cu uşurinţă de la print la online, inovând în meserie, fiind profesioniste adaptabile ale timpului lor.

Acestea fiind coordonatele majore ale concluziilor, pozitive per ansamblu, s-a marcat, totuşi, şi un anume nivel de indolenţă cu privire la participarea civică a jurnalistelor pentru susţinerea drepturilor lor. Numeroase iniţiative care le vizează şi care le-ar putea îmbunătăţi şi mai mult condiţia rămân neabordate din motive de dezinteres. În plus, este de dorit şi un lobby mai activ pentru aducerea la cunoştinţa opiniei publice a performanţelor profesionale şi sociale ale femeilor jurnalist, ca şi a faptului că munca dedicată aduce satisfacţii indiferent dacă eşti ziarist sau ziaristă. Excepţiile nu fac decât să confirme această regulă pozitivă, din care multe alte bresle din România ar avea ce învăţa. „Unele lucruri trebuie să se schimbe”, s-a conchis la finalul întâlnirii care a abordat şi evoluţia demersului conducerii UZP pentru introducerea breslei jurnaliştilor printre uniunile de creatori.

Roxana Ichim

bogdan
Total
0
Shares

Bookura-te de comentarii

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Previous Article

Succesiunea dezastrelor („Al cincilea val”, de Rick Yancey)

Next Article

Secretele succesului („Scurtături inteligente”, de Shane Snow)

Related Posts

Total
0
Share