Dacă n-ar fi existat „Liberte! Egalite! Fraternite!”, Franţa ar fi pus probabil pe frontispiciul Revoluţiei „Toţi pentru unul, unul pentru toţi”. Celebrul îndemn al lui Alexandre Dumas nu a rămas fără folosinţă, NATO utilizându-l cu succes. Şi poate este important să spunem că tatăl celor trei muschetari a scris şi alte opere de certă valoare, ecranizate şi acestea, la fel de celebre pentru farmecul şi romantismul care l-au făcut faimos pe autorul atâtor vise literare.
Fraţii corsicani este o povestire scurtă a lui Dumas, care este povestitorul de data aceasta, sau măcar foarte aproape, din moment ce pe cel care ne dezvăluie acţiunea îl cheamă Alexandre şi este scriitor… În primăvara anului 1841, acesta vizitează Corsica, leagănul lui Napoleon Bonaparte. Se cazează la o familie din satul Sullacaro, întâmpinat cu braţele deschise de gazdă, doamna de Franchi, şi de fiul ei, Lucien, un gentlemen de toată lauda. Lucien are şi un frate geamăn, Louis, care este avocat la Paris. Cei doi sunt identici ca înfăţişare, legaţi indestructibil, ca orice fraţi gemeni, în ciuda distanţei care îi separă, a diferenţelor felului în care îşi duc viaţa şi a deosebirilor de caracter care sunt majore şi flagrante.
Prin pana unică a lui Dumas asistăm la înfăţişarea în detaliu a celebrelor vendetta, care se lăsau cu masacre şi din cele mai neînsemnate pricini, cum ar fi o găină şi care erau „lăsate moştenire” din generaţie în generaţie. Apoi ne mutăm la Paris, pentru a-l vedea în acţiune pe Louis, mai mult prin foaierul Operei, prin saloane, printre fustele femeilor şi printre gloanţele duelurilor. Cu o menţiune specială asupra acestui ultim segment, redat în cel mai mic detaliu de inegalabilul Dumas. Care totuşi, în acelaşi timp, furnizează o surpriză cu această carte: dinamismul aventurilor cu care suntem obişnuiţi este foarte greu de depistat.
Ritmul cărţii Fraţii corsicani este cu totul altul, apropiindu-se mai mult de cel al cărţilor de investigaţie poliţistă în care autorul este găsit la sfârşit, după o întreagă punere în scenă a felului în care se desfăşoară lucrurile, a personajelor, a motivelor, a obiceiurilor etc. Secretele sunt relevate încet şi în timp, scenele de acţiune sunt mult mai rare şi accentul se pune pe alte tablouri ale epocii. Departe de desfăşurarea de forţe din „Contele de Monte Cristo”, „la putere” sunt intriga, poveştile de amor şi suspansul psihologic, arme redutabile în mâna unui scriitor care s-a dovedit maestru în a-şi mânui „uneltele”. În plus, o tuşă de supranatural, ca un adaos de piper la un bol cu orez, face toată diferenţa între o povestire şi un roman.
Cartea Fraţii corsicani, de Alexandre Dumas poate fi cumparata cu reducere de la Libris sau Elefant.
