Generația Z vrea cărți pe hârtie: în SUA, 66% dintre tineri se declară cititori
Reducerea zilei: până la −76% la Libris.ro →
Un studiu al Universității de Stat din Portland, prezentat autorilor de cărți pentru copii, arată tineri care citesc pe hârtie ca să scape de ecrane. Și ce spun cifrele de la noi.
Două treimi dintre tinerii americani din generația Z se declară cititori, iar formatul lor preferat e cartea tipărită. Cifrele, dintr-un studiu al Universității de Stat din Portland, le-a prezentat pe 13 noiembrie autoarea și editoarea Deborah Halverson, într-un seminar online al Society of Children's Book Writers and Illustrators (SCBWI), asociația americană a autorilor și ilustratorilor de carte pentru copii, a relatat Publishers Weekly.
După datele citate de Halverson, 66% dintre tinerii din generația Z își spun cititori, cu 14 puncte mai mult decât în 2022, iar 65% au citit în ultimul an cel puțin o carte tipărită, față de 59% în 2022. Explicația ei: tinerii vor o pauză de la ecrane. Editurile au prins ideea și scot pentru adolescenți ediții decorative, iar moda coboară acum spre cărțile pentru 8–12 ani. Tot după Halverson, 30% au descoperit o carte prin intermediul unui bibliotecar, iar o treime au cumpărat o carte tipărită dintr-o librărie fizică, locul în care le place cel mai mult să caute titluri noi. Tot despre librăriile fizice: pe 19 noiembrie am scris că Barnes & Noble deschide cea mai mare librărie nouă din New York din ultimii zece ani.
Ce e, de fapt, studiul
În spate e o carte scurtă de cercetare, „How Gen Z Discover and Consume Books”, semnată de Kathi Inman Berens și Rachel Noorda și publicată pe 23 iulie 2026 de Cambridge University Press. Potrivit prezentării editurii, autoarele compară două sondaje reprezentative la nivel național în SUA: 2.000 de respondenți în 2025 și 2.075 în 2022. Concluzia lor e o tensiune: tinerii preferă hârtia, dar găsesc cărțile mai ales pe canale digitale. Cercetarea urmărește și felul în care tinerii trec de la cartea tipărită la cea audio și la e-book, de la o lectură la alta.
Presiunea pe rafturi
Seminarul n-a fost doar despre vești bune. Halverson a pomenit raportul PEN America din octombrie 2026, cu aproximativ 12.000 de cazuri de cărți interzise în anul școlar 2025–2026, un număr record, 7.370 de titluri diferite, în 114 districte școlare, cele mai multe în Texas și Florida, două state cu legi împotriva conținutului considerat obscen în bibliotecile școlilor. Cărțile audio au doar 3–4% din vânzările de carte pentru adolescenți, deși un studiu Grand View Research, citat tot de ea, estimează pentru cărțile audio pentru copii o creștere de 25% între 2026 și 2033.
Traducătorii, pe copertă
Un capitol al seminarului a fost despre traducători. Cei care traduc cărți pentru copii cer în continuare ca numele lor să apară pe copertă, iar SCBWI a creat Golden Kite Award for Translation, un premiu pentru traducere care se va decerna prima dată în 2027. Discuția are și o variantă europeană: ieri am scris că numele traducătorului pe copertă a ajuns la tribunal, într-un proces câștigat parțial de un traducător francez împotriva Flammarion.
Hârtia, în alte țări
Preferința pentru tipar apare și în alte sondaje. Pe 17 noiembrie am scris că în Japonia, șapte părinți din zece vor mai multe cărți tipărite la școală, deși elevii au tablete.
În România, Barometrul de consum cultural 2025, lansat joi de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, arată că 55% dintre adulți citesc cărți și 20% ascultă audiobookuri, a relatat Agerpres. Sondajul s-a făcut telefonic, pe 1.064 de persoane de peste 18 ani, deci nu are o secțiune separată pentru adolescenți. Același barometru arată unde stau românii pe internet: 81% îl folosesc săptămânal sau mai des, iar WhatsApp și Facebook au o utilizare zilnică mai largă decât Instagram și TikTok. Directoarea institutului, Carmen Croitoru, a tras totuși o concluzie opusă celei americane: „lumea citește mai puțin pe suport de hârtie și mai mult pe tablete, pe ecrane”. Despre barometru am scris pe larg.
Comparația are o limită pe care o spunem direct: studiul american măsoară tineri, barometrul românesc măsoară toți adulții, iar întrebările diferă. Ne întrebăm, totuși, dacă un sondaj românesc făcut doar pe liceeni și studenți ar arăta aceeași întoarcere spre hârtie pe care o văd cercetătoarele din Portland.
Sursa articol: Publishers Weekly (19 noiembrie 2026)
Cum ți s-a părut?
Comentarii
Încă niciun comentariu. Spune-ne ce crezi!
Vrei să spui ce crezi? Comentariile se scriu din contul gratuit de cititor.
Mai citește
Noutăți și știri Hochei, o relație de fațadă și 48 de săptămâni în topul New York Times: „Fake Skating” de Lynn Painter își completează distribuția
Noutăți și știri Goncourtul îl duce pe Philippe Jaenada pe primul loc în Franța, într-o piață de carte cu 6% mai mică decât anul trecut
Noutăți și știri