Ziua mondială a libertăţii presei aproape că nu mai este o celebrare în acest 2015 aspru şi încărcat. Au trecut puţin peste 100 de zile de la atacul de la „Charlie Hebdo”, care a înnegurat mass-media din întreaga lume.
În continuare jurnalişti de pe toate meridianele sunt ascultaţi, arestaţi, întemniţaţi, pedepsiţi în toate felurile pentru că-şi fac meseria. Mulţi se tem, mulţi au ajuns să se ferească şi puţini oameni mai realizează (în această aparentă libertate de opinie care a umplut internetul de „redactori”) unde s-a ajuns cu supravegherea care „apără” guvernele în faţa jurnaliştilor şi implicit a cetăţenilor. Adevărata libertate a presei – cea care implică transparenţa autorităţilor, dreptul de a publica orice este de folos opiniei publice fără teama de represalii – a ajuns o raritate şi jurnaliştii profesionişti ştiu asta. Din Statele Unite în Marea Britanie şi Libia, libertatea presei devine tot mai mult doar o noţiune, mereu mai abstractă, zilnic ignorată până şi în modelele de state democratice.
Pentru toate acestea şi multe altele, 56 de organizaţii mass-media din toată lumea au semnat o scrisoare deschisă pentru ca de Ziua Mondială a Libertăţii Presei 2015 să se audă până la vârfurile puterii mondiale că atacurile asupra jurnaliştilor, cenzura şi supravegherea excesivă sub tot felul de pretexte au depăşit limitele. Documentul detaliază violenţele, ameninţările şi cenzura la care sunt supuşi ziariştii şi instituţiile media, trăgând de asemeni un semnal de alarmă asupra realităţii că guvernele se folosesc de pretextul atentatului de la Paris pentru a implementa măsuri ca „identificarea şi înlăturarea conţinuturilor virtuale care incită la ură” sau acordarea pentru serviciile secrete a puterii de a monitoriza toate comunicaţiile.
„De Ziua Mondială a Libertăţii Presei, la 116 zile de la atacul asupra publicaţiei «Charlie Hebdo», care a ucis 11 jurnalişti şi a rănit alţi 12, ne reafirmăm hotărârea de a apăra dreptul la libertatea de exprimare, chiar şi în situaţiile în care acesta este folosit în moduri care sunt acceptate cu greu de unii. În ce priveşte guvernele, reiterăm că în numele aceleiaşi libertăţi de exprimare, cetăţenii trebuie să poată comunica liber, fără teama că statul s-ar putea amesteca”, se arată în documentul semnat, printre alţii, de „The Guardian”, „PEN International”, „Index on Censorship” şi „Article 19”.
ONU stipulează că 3 mai este ziua în care, printre altele, „este apărată mass-media în faţa atacurilor la independenţa ei”. După cum arată scrisoarea deschisă a organizaţiilor jurnaliştilor, în restul zilelor aceştia se apără mai mult singuri…
Roxana Ichim
