Ne aflăm în fața autobiografiei uneia dintre cele mai importante personalități a zilelor noastre, fosta primă doamnă a Statelor Unite ale Americii, Michelle Obama. Soțul ei, Barack Obama, a fost primul președinte afro-american, al 44-lea ocupant al acestei poziții si unul dintre puținii care au obținut două mandate, între 2009 și 2017 (al 11-lea mai exact), la Casa Albă.
Familia Obama reprezintă un etalon pentru corectitudine, dreptate… sunt preocupați de binele colectiv, dispuși la sacrificii pentru țară și dedicați luptelor împotriva criminalității crescute din SUA, a problemelor legate de sistemul de asigurări de sănătate de acolo, a dreptului la educație și a egalității de șanse, toate combinate cu un strop de umor și voie bună.
Întotdeauna m-am întrebat cum arată viața unei prime doamne, ce program ar trebui să urmeze, mai poate avea libertate de mișcare și cât de greu este să fii în această poziție. Oficial, rolul de primă doamnă nu este un post plătit sau o funcție, însă poate reprezenta mult mai mult de atât după cum vom afla chiar de la Michelle însăși, pe măsură ce firul poveștii ni se dezvăluie.
Cartea Povestea mea are o prefață, 24 de capitole împărțite în trei ramuri principale: Povestea mea, Povestea noastră și Povestea continuă, urmate de un epilog. Fiecare dintre ele ne aduce în față, pe rând, o fetiță determinată, o studentă și ulterior avocat cu multe aspirații, o tânără ce se îndrăgostește și încearcă să găsească un echilibru între viața personală și cea profesională, o mamă preocupată de binele fiicelor sale, dar și de cel al tinerelor de pretutindeni, o profesionistă dedicată, capabilă să îmbine toate rolurile pe care le întrunește, o primă primă doamnă afro-americană cu un cuvânt de spus, dar, mai presus de orice, o femeie puternică.
Stil
Povestea autoarei este una cu care multe dintre noi, femeile, ne putem identifica. Fiind femeie și având origini afro-americane, aceasta face din start parte dintr-o categorie vulnerabilă, însă acest lucru nu a oprit-o niciodată, din contră a impulsionat-o mereu să urmeze drumul educației și să își susțină întotdeauna punctul de vedere.
Cu un tată ce suferea de scleroză multiplă, dar care mergea la muncă zilnic, o mamă casnică (alegând aceast lucru pentru a putea avea mai multă grijă de cei doi copii), un frate mai mare protector și pasionat de baschet și o numeroasă familie extinsă, Michelle Obama a crescut mereu în sânul unei comunități unite și iubitoare.
„Mi-am petrecut cea mai mare parte a copilăriei ascultând sunetul strădaniei.” (Obama, p. 19). Aceasta este fraza care deschide Povestea mea, romanul autobiografic al fostei prime doamne a Statelor Unite, un sunet care o va urmări pe tot parcursul vieții.
Povestea se desfășoară cronologic, cu mici incursiuni în momente cheie. Suntem martori ai parcursului transformării unei fetiție de pe Euclid Avenue în femeia puternică ce pășește în holul de la Casa Albă plină de întrebări, dar gata să accepte noua realitate ce i se așterne în față.
„Știam ce era important pentru mine. Nu voiam să fiu un fel de ornament frumos îmbrăcat care apărea la dineuri și la tăieri de panglici. Eu voiam să fac lucruri care să aibă impact și să fie de durată.” (Obama, p. 453).
Cu ajutor din partea unei echipe la fel de implicate ca și ea, reușește să pună pe picioare mai multe proiecte dedicate alimentației sănătoase a copiilor, să sprijine militarii și familiile acestora, să încurajeze tinerii artiști, să fie prezentă și să ofere suport în momente dificile și, pe lângă toate acestea, să promoveze o atitudine încrezătoare și plină de speranță în marea comunitate reprezentată de America.
Relația sa cu Barack Obama este de asemenea una frumos conturată, cei doi sfătuindu-se mereu și având o legătură puternică indiferent de greutățile pe care le întâmpină. Să ai toți ochii ațintiți asupra ta, nu e cel mai comod lucru care i se poate întâmpla cuiva, însă cei doi aleg să treacă împreună prin toate momentele vieții lor construind un cămin la Casa Albă pentru cele două fete ale lor, Malia și Natasha (Sasha).
Concluzii la cartea Povestea Mea
Prin Povestea mea nu o vom cunoaște numai pe Michelle Obama, ci ne vom cunoaște și pe noi. Sunt atât de multe momente de „Aha…” pe parcurs care îndeamnă la introspecție, încât e greu să nu te oprești puțin si să nu îți pui propriile întrebări.
Fragmentul care m-a adus în prezentul zilelor noastre a fost: „După ce am pierdut un coleg din clasa a cincea într-un incendiu, după ce am văzut-o pe Suzanne murind înainte să aibă șansa de a fi cu adevărat adult, am învățat că viața putea fi brutală și haotică, că munca susținută nu era întotdeauna garanția unor rezultate pozitive.” (Obama, p. 333). Viața nu este mereu ușoară sau corectă, însă noi alegem cum să o trăim.
Deși ajunge fără să își dorească pe una dintre cele mai importante scene politice ale lumii și este adesea atacată de adversarii politici ai soțului său, Michelle Obama își păstrează atitudinea pozitivă, construind în jurul ei o lume plină de sens.
„Hai să ne invităm unii pe alții înăuntru. Poate atunci vom începe să ne temem mai puțin, să facem mai puține presupuneri greșite, să scăpăm de partizanatele și de stereotipurile care ne despart inutil. Poate vom reuși să acceptăm că, în foarte multe privințe, ne asemănăm. Nu este vorba despre perfecțiune. Nu este vorba nici despre o destinație finală unde trebuie să ajungi. E nevoie de putere ca să-ți dai voie să devii cunoscut și auzit, să-ți asumi propria poveste și să-ți folosești adevărata voce. Și e nevoie de bunăvoință pentru a fi dispus să-i cunoști și să-i asculți pe ceilalți. Iar, pentru mine, aceasta este povestea fiecăruia dintre noi.” (Obama, pag. 613).
Cumpără cartea Povestea mea, de Michelle Obama, cu reducere, de la Cartepedia, Elefant sau Libris.
