fbpx
books-express.ro
Despre noi
Incursiuni virtuale in fascinanta lume a cartilor. Colectii de recenzii si recomandari, suntem receptivi la tot ce se poarta citit. Iti multumim pentru vizita!
Libris.ro

Dreptul de autor al „marelui Will”

roxExistă Dumnezeu?… „A fi sau a nu fi”… Este într-adevăr William Shakespeare autorul lucrărilor sale? Iată întrebări cu care cohorte de specialişti îşi bat capul, în faţa evidenţei, of course.

Aşadar, cine a scris „nevestele vesele din Windsor”? „Marele Will”, ar răspunde imediat cam toată omenirea alfabetizată. Dar cine a scris „Falsul dublu”? Aici se încurcă lucrurile, întrucât această piesă, publicată în 1728 de un expertul Lewis Theobald, pretinde că se bazează pe o veche piesă shakesperiană pierdută într-un incendiu. A fost mult timp considerată un fals, dar stârneşte valuri printre căutătorii de… pretexte. Unii spun că este scrisă chiar de Theobald, iar lucrarea mistuită de flăcări ar fi fost „Povestea lui Cardenio”.

Vezi aici cartile scrise de William Shakespeare.

Ca să facă lumină, cercetătorii din Texas au analizat textul până acolo încât au inventat şi o aşa-numită „semnătură psihologică” pentru a stabili adevărul. Şi s-au apucat cu toţii să examineze 33 de opere ale lui Shakespeare, 12 ale lui Theobald şi nouă ale lui John Fletcher, fostul colaborator ocazional al „marelui Will”. Textele au fost „căutate” de pronume, articole, prepoziţii, cuvinte legate de emoţii, familie, expresii ale percepţiilor senzoriale, atitudine faţă de religie etc. Ce mai, un demers complet şi complex. Şi care s-a soldat cu o soluţie numai bună să deschidă alte viitoare controverse: profilul psihologic al scriiturii seamănă cu cel al lui Shakespeare, iar în unele părţi este similar cu al lui Fletcher. Pas să mai înţelegem ceva! „Cred că în «Falsul dublu» poate fi recunoscută mâna lui Shakespeare. Sunt 97 la sută sigur”, spune psihologul James Pennebaker, de la Universitatea din Texas. Acesta este susţinut de expertul britanic Brean Hammond. Alţii însă cred că nicio sumă de dovezi nu îi va convinge definitiv pe cei dedaţi la a pune una, alta la îndoială de la „obiectul muncii” lor.

Şi totuşi, în această mare de incertitudine vizavi de paternitatea piesei, un lucru este cert: Shakespeare nu va cere drepturi de autor. Poate doar cei ce se vor apuca să pună în scenă noua descoperire, dar asta abia după ce se va fi stabilit… dreptul de autor!

Roxana Ichim

Roxana Ichim Istudor
Total
0
Shares

Bookura-te de comentarii

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Previous Article

Disperare in fata femeii… imbracate (Karl Ove Knausgaard - „Lupta mea: Cartea a Patra”)

Next Article

Arta departe de lumea… egalitatii sexuale

Related Posts

Total
0
Share