Care poate fi explicaţia faptului că tineri profesionişti musulmani, născuţi şi educaţi în occident, sunt dispuşi să renunţe la viaţă pentru a se alătura unui război de cucerire pe care îl poartă o entitate pe care nu o cunosc şi care luptă în numele unor crezuri ce vin din Evul mediu? Aceasta este doar una dintre întrebările pe care şi le pune renumita specialistă în terorism global Loretta Napoleoni şi la care încearcă să răspundă prin intermediul cărţii „ISIS. Califatul terorii”.
- Carte publicata in 2015 de Corint
- Cumpara cartea cu reducere
- Traducator: Sorin Serb
- Format: 130×200
- Tip coperta: Brosata
- Numar pagini: 160
- ISBN: 978-606-8723-05-1
Acest efect care a ajuns să facă prima pagină a ziarelor şi a ajuns să influenţeze geopolitica mondială – ascensiunea ISIS – are mai multe cauze. Poate fi vorba despre încercarea acestor tineri de a-şi răzbuna fraţii musulmani din est (aşa cum fac atentatorii sinucigaşi de la invadarea Irakului încoace), poate fi ocazia de a se alătura unei noi construcţii politice, ferită de rasism sau tensiuni sectare, poate fi percepţia că statul care a crescut galopant sub ochii întregii lumi este perceput ca necorupt, centrat pe tovărăşie profundă, pare o naţiune condusă de vechi percepte ale onoarei, modernă şi în acelaşi timp arhaică (fără provocări din partea femeilor emancipate, în special…).
Într-adevăr, pare să puncteze cartea, secolele de umilinţă şi de înapoiere pot naşte un idealism fără margini. Iar cei care au „pus la cale” formula statală ISIS au avut grijă să înveţe din erorile trecutului jihadist; au realizat aproape pe nevăzute o entitate bazată pe vechi credinţe implementate azi în prima scenă a lumii folosind cele mai moderne mijloace. Una dintre cele mai bune dovezi ale acestei adaptabilităţi este mirajul pe care îl exercită tocmai asupra tinerilor musulmani din vest, care aleargă după o utopie zugrăvită ca o realitate palpabilă. Este de altfel pe cât de remarcabil pe atât de grav pentru vest faptul că Abu Bakr Al-Baghdadi, şeful ISIS, reuşeşte să-i facă pe sunniţi să creadă că el şi califatul său sunt capabili să izbândească acolo unde predecesorii în ale Jihad-ului au dat greş, mai exact să edifice un stat.
Şi asta pentru că înaintaşii nu aveau idee despre managementul unei formaţiuni statale, care nu înseamnă doar gloanţe, ci şi rezervele de apă potabilă, infrastructura de transport sau operaţiunile financiare internaţionale. Pe deasupra, nu s-au dovedit capabili nici să obţină consensul comunităţilor locale, cu atât mai puţin să atragă musulmani educaţi din vest spre cauza lor.
Iată însă că vechiul vis al unui califat creat după percepte jihadiste pare a deveni real. Şi în acelaşi timp foarte periculos: în timp ce înaintaşii „îngheţau” regulile de funcţionare ale încropirilor de state în arhaismul Evului mediu (interzicând muzica, radioul şi televiziunea, de pildă), conducerea ISIS îşi exercită autoritatea folosind mijloacele moderne în favoarea sa. Căci ce alt vehicul mai grandios de propagare decât mass-media? Cu cât mai liberă, cu atât mai vizibil califatul şi acţiunile lui, cu atât mai mare influenţa şi puterea, chiar generată de teamă. „Această combinaţie este una extrem de puternică”, notează Jason Burke, specialist în studiul Jihad-ului.
Şi, cum iluziile creează legende, astăzi lumea musulmană îi ridică statuie lui Al-Baghdadi, al cărui mit este propagat zilnic prin toate mijloacele lumii civilizate. „La firul ierbii”, sfâşiaţi de „implementarea democraţiei” în ţările lor, musulmanii radicali privesc spre acest califat ca spre o magnifică pasăre Phoenix. Contagioasă, adoraţia pentru acest construct cu un potenţial exploziv cvasi-planetar a ajuns în inima civilizaţiilor vestice, care în loc să vadă Irakul şi Afganistanul democratizate şi stabile, îşi văd propiii cetăţeni muslmani şcoliţi luând drumul unei entităţi bazate pe ideile epocilor întunecate…
Cumpara cartea ISIS. Califatul terorii, de Loretta Napoleoni, cu reducere, de la eMAG / Elefant / Libris