fbpx
books-express.ro
Despre noi
Incursiuni virtuale in fascinanta lume a cartilor. Colectii de recenzii si recomandari, suntem receptivi la tot ce se poarta citit. Iti multumim pentru vizita!
Libris.ro

Lista Anutei: Zece carti clasice romanesti

Pe 1 decembrie am sarbatorit ziua nationala o Romaniei si cu aceasta ocazie am ales pentru lista Anutei zece dintre cartile clasice romanesti care, dupa parerea mea, sunt o lectura obligatorie. Sunt mai multe opere pe care le-as fi inclus, dar m-am oprit doar la zece pentru a nu face lista prea lunga. Ce carti ati citit din aceasta lista si ce carti ati recomanda din literatura romana?

Descrierile cartilor de mai jos apartin librariilor online pe care le recomandam. Pentru mai multe informatii despre fiecare carte in parte puteti folosi Google, cu siguranta veti gasi recenzii sau articole care sa va dea mai multe amanunte. Vezi aici toate recomandarile din lista Anutei. Spor la citit!

1. “Maitreyi” de Mircea Eliade

maitreyi

Vezi pretul cu reducere

Intre cartile nascute din experienta indiana a lui Mircea Eliade, Maitreyi ocupa un loc aparte: nicaieri nu suntem mai departe ca aici de „recuzita” mitului si exotismului de mai tarziu, nicaieri intreg misterul Indiei nu se afla intrupat, ca aici, intr-un unic pesonaj si nicaieri prapastia de netrecut intre doi oameni apartinand unor culturi diferite nu este mai prezenta ca in aceasta poveste a imposibilei iubiri dintre Allen si personajul titular.

Nu-i de mirare ca cel mai frumos roman de dragoste din literatura romana exercita azi asupra cititorilor aceeasi fascinatie ca acum sapte decenii, cand a aparut. Simplitatea sa exemplara se sprijina pe o desavarsita arta a povestirii, pe echivocul in care autorul stie sa invaluie faptele, pe „febra” pe care reuseste s-o trasmita cititorului, pe autenticitatea sub zodia careia stau fiecare scena si fiecare fraza.

2. “Padurea spanzuratilor” de Liviu Rebreanu

padurea-spanzuratilor

Vezi pretul cu reducere

„Primul nostru roman modern este, in fond, unul traditional. Intarzierea literaturii romane in raport cu aceea occidentala este raspunzatoare de acest paradox.
Al doilea lucru este ca Rebreanu da nastere la noi nu unui singur tip de roman, ci la doua, unul social (Ion, Rascoala), altul moral (Padurea spanzuratilor), ilustrative ambele pentru varsta clasica a genului la noi, pe care eu am numit-o dorica. […]

In Padurea spanzuratilor, Bologa se afla permanent in stare de urgenta sufleteasca. […] Padurea spanzuratilor nu e inca un roman psihologic de tip ironic, ci, mai degraba, unul moral, in care analizei si introspectiei ii sunt preferate revelatiile de constiinta si evenimentelor sufletesti cotidiene, marile crize spirituale. Romanul moral al lui Rebreanu, ca si acela social, este un avatar al naturalismului, nicidecum al realismului obiectiv si cotidian.“ – Nicolae Manolescu

3. “Concert din muzica de Bach” de Hortensia Papadat-Bengescu

concert-din-muzica-de-bach

Vezi pretul cu reducere

Fara a fi modificat radical evolutia romanului european modern, contemporana cu o Virginia Woolf, Hortensia Papadat-Bengescu ramane in orice caz o mare reformatoare in literatura romana, o fondatoare stralucita si inca inegalata a prozei analitice, care a stiut sa patrunda in abisul psihologiilor obscure, cu mijloacele observatiei si ale sugestiei fiziologice. Asocierea dintre sondajul interior si numeroasele notatii de comportament, la nivelul reactivitatii organice spontane, confera analizelor acestei autoare o puternica originalitate de formula literara.

Forta constructiei, de o impresionanta anvergura, evocarea unei multimi de personaje, pe amplul spatiu al mai multor mii de pagini, adauga spiritului analitic inventiv energiile unei imaginatii narative autentice, nutrita poate de o experienta limitata si de o expertiza externa elementara, in schimb de un dar exceptional de autoanaliza si de introspectie extrem de nuantata a constiintei, dar mai ales a subconstientului individual.

4. “La Medeleni” de Ionel Teodoreanu

la-medeleni

Vezi pretul cu reducere

Urmarind adolescenta protagonistilor, Ionel Teodoreanu surprinde -printre cei dintai între romancierii nostri interbelici – un ritm si un stil de viata deja modernist, sincron cu cel occidental. Modern style‑ul casei din Pitar Mos a lui Herr Direktor si Danut, stilul garconne, emancipat al Olgutei Deleanu, preocuparile sportive ale tinerilor, automobilul, cinematograful, petrecerile de liceeni prefigureaza deja atmosfera anilor ’20.

Prin Mircea si Danut, Ionel Teodoreanu se dovedeste a fi, de fapt, un subtil avocat literar al medelenismului. Caci „medelenismul“ nu e legat doar de experienta socio‑istorica a unei clase în declin. E un stil de viata strans legat de experienta unor varste ale marilor vacante(copilaria, adolescenta, prima tinerete) aflate la „hotarul“ dintre doua epoci istorice. E, totodata, o emblema a intimismului familial pe care chiar si lumea comunista autohtona l‑a conservat, pana la un punct.

5. “Ciresarii” de Constantin Chirita

ciresarii-vol-1-cavalerii-florii-de-cires

Vezi pretul cu reducere

„Niciun roman pentru copii si tineret nu se poate compara, la noi, ca audienta si ca forta de fascinatie, cu Ciresarii. Ciresarii sunt personaje bine alese si atent construite de catre parintele lor. Se stie, de altfel, ca Victor, Lucia si Tic au fost creati prin asemanare cu cei trei copii ai autorului. Ei au cateva trasaturi dominante, fizice si morale, care ii individualizeaza usor si ii fac lesne memorabili. In primul volum al seriei, cei sapte copii de pe Strada Ciresului si catelul Tombi vor sa elucideze un mister geologic, dar intalnesc in Pestera Neagra personaje adulte ostile, pe care le inving prin inteligenta si spirit de echipa.

Ciresarii, ca orice eroi care devin exemplari, doresc sa faca numai binele si reusesc sa-l faca. Motivatia lor e tocmai «cavalerismul», nobletea binelui gratuit. Autorul Ciresarilor s-a inscris, in genul lui, printre nemuritori. Iar dincolo de autor, destinul personajelor pare sortit unei glorii ce va rezista multa vreme, in veacul ce ne este dat. Drum bun, ciresari!“ –Horia Garbea

6. “Amintiri din copilarie” de Ion Creanga

amintiri-din-copilarie

Vezi pretul cu reducere

„Creanga este o expresie monumentala a naturii in ipostaza ei istorica ce se numeste poporul roman sau, mai simplu, este poporul roman insusi, surprins intr-un moment de geniala expansiune…“ – George Calinescu

7. “Geniu pustiu. Sarmanul Dionis si alte scrieri in proza” de Mihai Eminescu

geniu-pustiu-sarmanul-dionis-si-alte-scrieri-in-proza

Vezi pretul cu reducere

Meritele lui Eminescu nu se inscriu doar in sfera creatiei poetice, ci si in aceea a prozei. El este cel care inaugureaza la noi proza filozofica si fantastica (Sarmanul Dionis, Umbra mea, Avatarii faraonului Tla), este creatorul basmului cult (Fat-frumos din lacrima) si al poeziei de inspiratie sociala (romanul Geniu pustiu). Proza erotica este si ea reprezentata prin Cezara si La aniversara.

In ce priveste nuvela, mergand pe drumul deschis cu succes de Costache Negruzzi (Alexandru Lapusneanul) si continuat apoi de Slavici, Eminescu creeaza nuvela Sarmanul Dionis, cea mai reprezentativa pentru proza sa, pe care o citeste la cenaclul Junimea in septembrie 1872 si care, desi fusese primita cu reticenta, va fi publicata in Convorbiri Literare la sfarsitul lui 1872 si inceputul lui 1873.

8. “Invitatie la vals” de Mihail Drumes

invitatia-la-vals

Vezi pretul cu reducere

Romanul Invitatia la vals este un fenomen unic in literatura romana, fiind un titlu atat de indragit de cititori, incat, de-a lungul unui singur deceniu, treizeci si patru de editii au fost epuizate. Cartea isi seduce inca de la primele pagini cititorul, care ramane cu sufletul la gura, conectat la acordurile povestii de dragoste dintre cei doi studenti, Tudor si Micaela. Candoarea emotiilor si a framantarilor sfasietoare provocate de iubire, inregistrate de scriitor cu sinceritate si sensibilitate, are darul de a aduce revelatia bucuriei de a trai alaturi de cei dragi, facand din Invitatia la vals o lectura necesara maturitatii.

„Invitatia la vals are acordurile ei fine, sensibile, muzicalitate interioara si rezonanta intima cu eternul omenesc, cu framantarile subconstientului si poate de aceea, mar- turisita sau nu, trecerea ei in constiinta cititorului prin atingerea delicata a emotionalului este adevaratul succes al acestei povesti de iubire cu valoare cinematografica.“, Florea Firan

„Iubirile cele mai mari sunt tocmai cele de care te indoiesti mai mult.“, Mihail Drumes

9. “Cel mai iubit dintre pamanteni” de Marin Preda

cel-mai-iubit-dintre-pamanteni

Vezi pretul cu reducere

“Marin Preda a scris, in fond, un roman pe care n-as putea sa-l numesc altfel decat romanul unei mari constiinte. Constiinta, intai, a unui mare prozator care judeca fara partinire, fara mistificaie (nici macar aceea ce se bizuie pe un tiranic senti-ment al justitiei !), o istorie in care fortele se confrunta in chip dramatic; constiinta, apoi, a unui erou care crede in puterea spiritului si in mitul fericirii prin dragoste.

Destinul il loveste de mai multe ori, insa infrangerile nu-l imping spre negatia valorilor si nu-i salbaticesc sufletul.“- Eugen Simion

10. “Patul lui Procust” de Camil Petrescu

patul-lui-procust

Vezi pretul cu reducere

„Triunghiuri amoroase sunt destule in amandoua romanele lui Camil Petrescu de dinainte de razboi. Combustibilul care pune dorinta in miscare este, in amandoua, vanitatea. Daca pasiunea se analizeaza si formeaza obiectul prozei psihologice, vanitatea se reflecta in gesturi si formeaza obiectul prozei comportiste. Camil Petrescu, atat de dator lui Proust in tezele lui despre roman, nu-i datoreaza mare lucru in romane ca atare. Patul lui Procust e romanul unor vanitati ranite: a doamnei T. si a lui Fred Vasilescu, in primul rand. Tocmai ale celor carora Autorul le da cuvantul, pe care-i indeamna sa scrie.

Doamna T. reuseste mai bine sa se confeseze, desi nici ea pana la capat. Fred Vasilescu, in schimb, nu vorbeste deloc despre el insusi (nu aflam niciodata de ce o paraseste pe doamna T., pe care o iubea), preferand sa se ocupe de Ladima si de Emilia, a caror relatie il intriga, fiindca nu descifreaza in ea nicio urma de vanitate. Din contra, o patima greu stapanita la Ladima, iar la Emilia un vag dispret de femeie nesatisfacuta de darurile preponderent epistolare ale poetului indragostit.“ – Nicolae Manolescu

Anuta Stanculeanu
Total
1
Shares

Bookura-te de comentarii

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Previous Article

Editura Adenium ofera 50% reducere la cartile din Colectia Christia

Next Article

De mos Nicolae, Jeff Kinney vine in Romania!

Related Posts

Privacy Preference Center

    Total
    1
    Share