Colectia Premium a Editurii Litera mi-a atras atentia pentru ca am gasit carti foarte interesante in ea. Singura mea nemultumire este ca sunt parca prea putine carti publicate si mi-as dori pe viitor sa se mareasca colectia.
Pentru aceasta saptamana am ales zece romane din colectia Premium si as vrea sa stiu voi ce parere aveti despre ea. In speranta ca v-am dat idei bune de lectura, ne citim si data viitoare.
1. “Femeia alba pe bicicleta verde” de Monique Roffey
Când soții Sabine și George Harwood ajung din Anglia în Trinidad, la jumătatea anilor ’50, aduc cu ei doar câteva geamantane și bicicleta verde a lui Sabine, plănuind să nu rămână aici mai mult de trei ani. Dar luxurianta insulă caraibă îl vrăjește profund şi iremediabil pe George, în vreme ce soția lui se simte chinuită de căldură, izolată şi stânjenită de segregarea rasială. Singura mângâiere o reprezintă plimbările pe frumoasa ei bicicletă verde, care o duce pe Sabine în locuri unde n-ar fi vrut să ajungă.
Dragostea pentru soțul ei o ține prizonieră pe insulă decenii la rând, până într-o zi, când George descoperă cu totul întâmplător cât de mari și de multe sunt secretele care și-au făcut loc între ei în toți acești ani. Copleșit de remușcări, simte o nevoie disperată de a-i dovedi soției iubirea pe care i-o poartă încă. Dar consecințele sunt tragice. O poveste de dragoste de neuitat, care durează mai bine de cincizeci de ani, şi un fundal extraordinar ─ uneori magic, alteori extrem de periculos…
2. “Lumea ce va sa vina” de Dara Horn
Benjamin Ziskind este un ratat dotat cu o inteligență excepțională, pe care o folosește doar ca să redacteze întrebări-capcană pentru un show TV de mâna a doua. Părăsit de soție, nu reușește să treacă peste moartea părinților săi, iar succesul Sarei, sora lui geamănă, sfârșește prin a-l deprima și mai tare.
Ajuns fără voia lui la un cocktail pentru celibatari organizat de un muzeu din New York, Ben dă din întâmplare peste un studiu de Chagall care îi pare cunoscut: micul tablou atârna odinioară în apartamentul familiei lui. Cum de se află acolo? Mânat de un impuls, Ben îl ascunde în haină și iese cu el din muzeu fără a fi descoperit. Se declanșează astfel o odisee incredibilă în trecut, pentru a retrasa istoria acestui tablou, care este totodată și istoria familiei Ziskind.
Totul a început demult, în Rusia revoluționară, la orfelinatul unde Chagall, faimosul pictor suprarealist, preda lecții de desen băieților…
3. “Vieti secrete” de Tatiana de Rosnay
Antoine Rey crede că a pregătit surpriza perfectă pentru aniversarea surorii lui, Melanie: o revenire pe insula Noirmoutier, locul unde familia lor petrecuse multe zile de vacanţă fericite la malul mării. Dar frumuseţea sălbatică a locului nu atrage după sine numai amintiri plăcute, iar Melanie își amintește brusc ceva neaşteptat şi tulburător despre ultima vară petrecută acolo.
Prins în avalanşa de evenimente provocată de scoaterea la lumină a unui secret de familie şocant, ascuns mai bine de trei decenii, Antoine se confruntă în acelaşi timp cu trecutul, dar şi cu relaţia problematică pe care o are în prezent cu propriii copii, şi trebuie să găsească răspuns unei întrebări chinuitoare: cât de bine îşi cunoaşte, de fapt, mama, copiii, chiar şi pe sine? Având sentimentul eşecului pe toate planurile – ca fiu, ca soţ, ca frate şi ca tată – Antoine Rey va afla adevărul despre familia sa şi despre sine în cel mai dificil mod.
4. “Cand Dumnezeu era iepure” de Sarah Winman
Lumea lui Elly este modelată de cei care o locuiesc: părinții iubitori, dar teribil de neatenți; cea mai bună prietenă, care miroase permanent a chipsuri și care știe cuvinte sofisticate; un vecin bătrân care-i face avansuri; iepurele, pe care micuţa Elly l-a botezat „dumnezeu“. Într-o copilărie condimentată cu momente deopotrivă obișnuite și extraordinare, singura constantă în viața lui Elly este fratele ei. Douăzeci de ani mai târziu, Elly și Joe sunt adulți, dar îi unește aceeași legătură puternică din copilărie.
Până când, într-o dimineață senină, un eveniment cutremurător amenință să le distrugă pentru totdeauna relația. Începută la sfârșitul anilor 1960 și pendulând între Essex, coasta sălbatică a Cornwallului și străzile din New York, povestea lui Elly este o poveste despre copilărie, despre prietenie, despre partea întunecată a dragostei și a sexului, despre forța legăturilor de familie. Mai mult decât orice, este o poveste despre dragoste, în toate formele ei.
5. “Amprenta omului” de Sebastian Faulks
În anii 1870, Jacques Rebiere şi Thomas Midwinter, doi tineri ambiţioşi, studenţi la medicină, descoperă că au aceeaşi fascinaţie de a înţelege cum funcţionează mintea omenească. Cercetările lor în noul domeniu al psihiatriei îi poartă dintru-un ospiciu englezesc de la ţară în câmpiile Africii, din sălile de conferinţă ale Parisului în Alpii austrieci şi în California.
Îi însoţesc în această călătorie iniţiaticaă Sonia, sora devotată a lui Thomas, şi Katharina, o fostă pacientă, a cărei sosire în sanatoriul lor de boli nervoase dezvăluie pentru prima dată direcţiile diferite ale cercetării lor. Impresionant şi provocator în acelaşi timp, romanul lui Sebastian Faulks caută răspuns la întrebarea ce fel de fiinţe suntem noi, oamenii, şi dacă nu cumva nebunia este preţul pe care îl plătim pentru a fi umani.
6. “Incredibilul pelerinaj al lui Harold Fry” de Rachel Joyce
Tulburat de scrisoarea de rămas-bun primită de la Queenie Hennessy, o fostă colegă de serviciu pe care nu o mai văzuse de douăzeci de ani, Harold Fry, un pensionar dintr-un mic oraș din sudul Angliei, iese să pună la poștă câteva rânduri de răspuns. Dintr-un impuls irezistibil și necugetat, pornește însă pe jos către spitalul unde este internată Quennie, convins că aceasta va avea puterea să rămână în viață până la sosirea lui.
Fără ghete de drumeție, hartă sau telefon, Harold Fry își începe neobișnuitul pelerinaj preț de opt sute de kilometri, cu credința că prietena lui va continua să trăiască atâta timp cât el continuă să meargă. Timp de optzeci și șapte de zile, traversează Anglia de la nord la sud, purtându-și crucea ratării şi a greşelilor din trecut, în speranţa izbăvirii. Ca orice „pelerin“ al căutării de sine, Harold Fry de la începutul romanului nu este acelaşi Harold Fry de la sfârşitul lui.
7. “Ura, prietenie, dragoste, casatorie” de Alice Munro
Viețile personajelor lui Alice Munro intră brusc într-un con de lumină grație unor evenimente singulare sau unor amintiri neașteptate care trezesc, răscolitor, trecutul. Iar trecutul, așa cum descoperă eroinele ei, este făcut nu doar din ceea ce rămâne în amintire, ci și din ceea ce a fost uitat. Trecutul dăinuie undeva, în imediata vecinătate a aducerii aminte – până în clipa în care piesele de puzzle se regrupează subit, stârnind de cele mai multe ori suferință. Femeile privesc înapoi la cele care-au fost în tinerețe, la căsătoriile făcute de timpuriu, pe când erau naive și încrezătoare, la soții dificili, cu tabieturile lor pretențioase.
Toate trăiesc un fel de disperare subliminală, regretul a ceea ce ar fi putut să fie, al alegerilor pe care nu le-au făcut, al amintirilor suprimate într-un gest precaut de echilibru emoțional. Dar în viețile acestea există în același timp speranță, există o a doua șansă, există oameni care se reinventează, care se iau la trântă cu viața, care au mers înainte și au curajul de a regăsi amintiri ascunse, de a trece dincolo de ceea ce a reținut memoria.
8. “Cantecul pasarilor” de Sebastian Faulks
Amiens, Franţa, 1910. Stephen Wraysford, un tânăr englez de douăzeci de ani, întâlneşte dragostea vieţii în persoana lui Isabelle Azaire, soţia unui proprietar de fabrici de textile cu care a fost trimis să stabilească relaţii de afaceri. Stephen îşi convinge iubita să părăsească împreună cu el atmosfera sufocantă a vieţii de familie provinciale, dar lucrurile iau o întorsătură neaşteptată.
După ce rămâne însărcinată, Isabelle hotărăşte brusc să se întoarcă la părinţi, înainte să-i dea vestea că vor avea un copil. Profund marcat de această relaţie, şase ani mai târziu, Stephen o va duce cu el, îngropată în adâncul sufletului, în tranşeele marelui război care zguduie Europa. Experienţa radicală a celui mai cumplit conflict din istoria de până atunci a omenirii îl transformă lăuntric şi îi deschide perspectiva unei noi vieţi – paradoxal, prin întoarcerea la Amiens pentru a regăsi iubirea şi apoi prin salvarea lui, în urma unei explozii în subterane, de către un ofţer german cu care fraternizează.
Cu o galerie de personaje memorabile, de o mare complexitate psihologică, cu o scriitură de o intensitate şi o frusteţe tulburătoare, cu episoade capabile să răscolească sufletul oricărui cititor, romanul lui Sebastian Faulks este o emoţionantă meditaţie asupra naturii umane şi un omagiu adus soldaţilor britanici participanţi la Primul Război Mondial.
9. “Legenda unei sinucideri” de David Vann
Legenda unei sinucideri, structurată din cinci scurte povestiri ce înconjoară nucleul dureros al unei nuvele centrale, este despre o sinucidere adevărată. Tatăl autorului s-a sinucis la patruzeci de ani, când David Vann avea 14 ani. Ar fi un clişeu să spunem că aceste povestiri exorcizează, au efect terapeutic, rezolvă conflicte interioare. Ar fi un clişeu şi ar fi fals, într-o mare măsură. Fiecare dintre ele se concentrează în jurul relaţiei dintre tată şi fiu, relaţie din care nu lipsesc aventurile pe mare, pescuitul şi armele de foc. Iar în nuvela centrală, tatăl şi fiul se izolează de restul lumii într-un uitat ţinut din Alaska, unde ar trebui să se regăsească unul pe celălalt şi să devină mai uniţi.
Însă, odată cu venirea iernii, gestul pare sinucigaş pentru amândoi, pentru tatăl vulnerabil şi pentru fiul care nu este decât un puşti de treisprezece ani. Moartea tatălui prin ochii unui copil iniţiază o explorare de neuitat a relaţiei dintre un tată care îşi iubeşte fiul şi un fiu care are nevoie de tată. Fiecare povestire transformă adevărul în legendă şi literatura în adevăr.
10. “Draga viata” de Alice Munro
„Gândul că aş fi putut-o sugruma pe sora mea mai mică, adormită în patul de sub mine şi pe care o iubeam mai mult decât orice altceva pe lume. Nu o nebunie sălbatică, ci una aproape în joacă. O sugestie leneşă, somnoroasă, maliţioasă, care părea să aştepte acolo de multă vreme.” Acolo, adică în pivniţa întunecoasă a fiinţei.
Gânduri ceţoase, impulsuri obscure, vinovăţii fără vină, acuzaţii difuze. Inexplicabilul sau inavuabilul resimţite ca reacţie firească. Benign demonism infantil, dincolo de logică şi de orice explicaţie. Şi totul în caruselul Relaţiei, cadrul obsedant al acestor istorii de viaţă amară, pestriţă, derizorie. Relaţii între părinţi şi copii, surori şi fraţi, bunici şi nepoţi, unchi, mătuşi, vecini.
Cu avorturi, adultere, accidente, sinucideri, apendicite, bovarism, sex aiurea, decizii pripite de nuntă şi despărţire. Gelozie între surori, ura fetiţei faţă de predicile mamei, Parkinson şi Alzheimer, Toronto şi Vancouver, baluri provinciale, paralizii, primele fantazări erotice ale vârstei nubile, rochia mamei, azilul, recuperări sentimentale după jumătate de veac, „apologia vieţii neinhibate”, dar şi rigorile inflexibile ale unui mediu intens irizat religios. Pe scurt, viaţă. Mai precis: draga noastră viaţă. Cea pe care adesea uităm s-o trăim, necum s-o mai şi gândim.” (Dan C. Mihăilescu)
