Boxer, ilustrație Bookuria
Așa îl vedem noi la Bookuria · ilustrație
Personaj

Boxer

Calul care putea cât doi și credea cât zece. Deviza lui la orice necaz: muncesc și mai mult.

Din „Ferma animalelor” de George Orwell Rol: personaj principal

Cine este și ce îl definește

Boxer e un cal de povară de pe o fermă englezească, iar Orwell îl prezintă cu cifre: un animal uriaș, de aproape optsprezece palme, puternic cât doi cai la un loc. Are o dungă albă pe nas care îi dă un aer cam prostuț și, scrie autorul fără menajamente, nici nu era de o inteligență de prim rang. În schimb toată lumea de pe fermă îl respectă pentru statornicia lui și pentru cât poate munci.

Ce îl definește e o combinație care produce și admirație, și o strângere de inimă: forță foarte mare plus încredere totală în cei care gândesc pentru el. Boxer nu vrea putere, nu vrea mâncare mai bună, nu vrea să conducă. Vrea ca treaba să iasă.

Trăsături cheie și cum se schimbă

După ce animalele îl alungă pe fermier și preiau gospodăria, Boxer devine motorul locului. Se trezește cu o jumătate de oră înaintea tuturor – se înțelege cu un cocoș să-l strige – ca să facă muncă în plus înainte de program. În zilele grele pare mai degrabă trei cai decât unul singur, iar întreaga fermă pare că stă pe umerii lui.

Își dă singur o deviză, pe care o repetă la orice necaz și la orice eșec: „I will work harder!”. Tradusă în felul în care gândește el, înseamnă că orice problemă vine din faptul că nu s-a muncit destul – niciodată din faptul că cineva minte. E o filozofie liniștitoare și foarte comodă pentru cei de la conducere.

Schimbarea lui se vede cel mai bine în a doua deviză, pe care și-o adaugă mai târziu: „Napoleon is always right”. Prima era despre el; a doua e despre altcineva. Între cele două propoziții încape toată istoria fermei.

Totuși Boxer nu e simplu. Are momente în care pune exact întrebarea potrivită – de ce bubuie tunul, ce victorie sărbătorim, dacă am recâștigat doar ce aveam deja, unde e victoria? – și e dezarmant tocmai pentru că întrebările lui sunt corecte și scurte. Numai că acceptă primul răspuns care i se dă, mai ales când vine de sus. Când o informație nu se potrivește cu ce a văzut cu ochii lui, formula lui e: dacă tovarășul Napoleon spune asta, atunci așa trebuie să fie.

Are și curaj fizic. În lupta pentru apărarea fermei se bate serios, iar după aceea e zguduit de gândul că ar fi putut omorî pe cineva – nu triumfător, ci tulburat. Blândețea asta a lui e mai rară în cărți decât violența.

Spre finalul părții lui de poveste, forța începe să-l lase. Își crapă o copită, îl dor plămânii, iar Clover, iapa care îi e cea mai apropiată, și Benjamin, măgarul posac, îl roagă să muncească mai puțin. Boxer nu-i ascultă. Are o singură ambiție rămasă, spune el: să vadă moara de vânt bine pornită înainte de a ajunge la vârsta de pensionare, pe care legile fermei o fixaseră la doisprezece ani pentru cai.

De ce a rămas memorabil

Pentru că e singurul personaj din carte pe care nimeni nu-l poate acuza de nimic. Porcii sunt vinovați, câinii sunt unelte, oile repetă lozinci, măgarul înțelege tot și nu face nimic. Boxer muncește cinstit și ajunge, exact din cauza asta, cea mai dureroasă figură din „Ferma animalelor”.

Generații de cititori l-au recunoscut imediat: e omul cumsecade care crede că, dacă lucrurile merg prost, soluția e să tragă el mai tare. Orwell a scris o satiră despre stalinism, dar portretul ține oriunde cineva muncește mult și nu întreabă cine încasează. Calul apare și în filmul de animație din 1954 al lui John Halas și al lui Joy Batchelor, prima adaptare a cărții pe ecran.

Boxer, Clover și Benjamin

Cele mai bune pagini ale personajului sunt cele în care stă lângă ceilalți doi cai bătrâni ai fermei. Clover îl îngrijește, îi pune cataplasme din ierburi mestecate și îi spune lucruri simple și adevărate, de genul: plămânii unui cal nu țin o veșnicie. Benjamin, măgarul, nu-și dă cu părerea despre nimic și răspunde la orice întrebare despre revoluție în doi peri, dar e singurul animal care îi stă aproape lui Boxer tot timpul.

Între ei trei se vede cel mai bine schema cărții: cine muncește, cine vede și cine are grijă. Niciunul nu are putere. Toți trei știu, în felul lor, mai multe decât recunosc.

Cartea, pe scurt

„Ferma animalelor” a apărut în Anglia pe 17 august 1945, cu subtitlul „A Fairy Story” – o poveste cu animale, cum sunt fabulele. Animalele de pe o fermă își alungă stăpânul, își scriu șapte porunci pe peretele hambarului și încearcă să se gospodărească singure; conducerea e luată treptat de porci. Orwell a scris-o între noiembrie 1943 și februarie 1944, în plin război, când Uniunea Sovietică era aliata Marii Britanii, iar cartea a fost refuzată de mai mulți editori britanici și americani exact din acest motiv. În eseul „De ce scriu” (1946), autorul spunea că e prima lui carte în care a încercat, pe deplin conștient de ce face, să contopească scopul politic cu cel artistic.

Autorul, în două vorbe

George Orwell e pseudonimul lui Eric Arthur Blair (1903–1950): englez născut în India, fost polițist colonial în Birmania, reporter al sărăciei britanice, rănit pe frontul din Spania. Socialist democrat și critic constant al lui Stalin, a scris eseuri despre limbă și politică, reportaj și două cărți citite peste tot – „Ferma animalelor” și „1984”. A murit de tuberculoză la 46 de ani.

Celelalte personaje din carte

Cloveriapa care îi îngrijește copita și îi spune, degeaba, să muncească mai puțin
Benjaminmăgarul cinic care înțelege tot și îi stă totuși aproape
Napoleonporcul ajuns conducător, pe care Boxer ajunge să-l creadă fără rezerve
Squealerpurcelul-purtător de cuvânt ale cărui explicații îi liniștesc întrebările
Snowballcelălalt porc din fruntea revoltei, alături de care se bate la apărarea fermei

Citate

I will work harder!

George Orwell, „Animal Farm”, capitolul 3 (deviza personală a lui Boxer) – citat în original, verificat pe Wikiquote și în textul integral de la Project Gutenberg Australia

Ah, that is different! If Comrade Napoleon says it, it must be right.

George Orwell, „Animal Farm”, capitolul 7 – citat în original, verificat pe Wikiquote și în textul integral de la Project Gutenberg Australia

Personaje asemănătoare din alte cărți

Lista se calculează singură, din scorurile personajelor, și se schimbă pe măsură ce galeria crește.

Sursele acestei fișe