
11 artişti au venit, aşadar, în întâmpinarea publicului cu explorările propriilor lumi prin intermediul tehnologiei. Unul dintre ei, de pildă, Hannah Adamszek, a realizat o femeie care ţine o floare în gură. Chiar dacă artista a folosit tableta, lucrarea dă impresia că a fost realizată direct pe pânză, în special prin efectele de vopsea în ulei.
O altă lucrare, realizată de Chuck Elliott, prezintă ceea ce artistul a denumit „geometrie lichidă” şi reflectă, tot cu ajutorul ultimelor aplicaţii tehnologice, lumina în mişcare. La rândul său, artistul urban Dean Stockton înfăţişează publicului o lucrare care îmbină comicul cu performanţele Windows. „Este o sinergie continuă între ceea ce creez în atelier şi felul în care pot să-mi iau opera cu mine oriunde merg, graţie tabletei”, spune artistul.
Artistul digital Saroj Patel a realizat un zbor, Lox s-a inspirat din „Ziua Morţilor” din Mexic, street artist-ul Agent X a folosit tableta pentru a crea un design de surfing. Alte lucrări sunt cea a fotografului
Pascal Barker, care foloseşte în mod regulat smartphone-ul şi alte facilităţi 3D pentru a-şi perfecta lucrările, a lui Pam Glew, care evidenţiază în expoziţia londoneză un amestec fascinant de drapele şi figuri celebre, a fotografului Stefan Sieler, cu surprinderea altui zbor, cel al timpilor de plutire dintre mişcările de dans, sau a ecranului pop-art realizat de Russell Marshall, care s-a concentrat pe imaginea Reginei Elisabeta a II-a.
Acesta este viitorul artei? Sau mai bines spus, aceasta este arta viitorului? Un lucru este cert: înalta tehnologie conferă posibilităţi infinite de exprimare pentru artişti, care-şi pot nuanţa lucrările la cote şi cu efecte nemaiîntâlnite până acum. Este uşor de presupus, sub aceste auspicii, că expoziţiile de aertă vor intra într-o nouă eră a spectaculozităţii.










