
Cartea lui Leader taie cheful cititorului în principal pentru că autorul este prea zelos în a face tururi ample de fiecare dată când subiectul său face ceva, oricât de neînsemnat. Dacă vreodată Bellow a scris că a fost odată un om în Nantucket, Leader îi alătură două pagini despre om şi trei despre originile zonei Nantucket. Dacă subiectul matern apare în viaţa lui Bellow, ni se narează despre toate mamele din opera sa: „În literatura lui Bellow, există mame aspre şi mame blânde…”. Aceste nesfârşite ocoluri care ating fraţi, oameni de afaceri, Iudaism, infracţiuni, orice, fac ca povestea vieţii unui mare scriitor să fie mai mult o agendă decât o naraţiune. Aşa se face că de fapt cartea nu debutează decât… pe la mijloc, când Bellow a început să-şi facă un nume în breaslă cu binecunoscutele „Dangling Man” (1944), „The Victim” (1947) şi notabila „The Adventures of Augie March” (1953).
Apar în cartea lui Leader şi primele trei soţii ale scriitorului, detalii nesfârşite despre aventurile sale extraconjugale, ştiut fiind că Bellow era un seducător care putea deveni şi bănuitor şi iute la mânie. Episoadele de violenţă la adresa celei de-a doua soţii sunt reliefate de Leader în nota descrisă mai sus…
Fireşte, cartea „The Life of Saul Bellow: To Fame and Fortune, 1915-1964” prinde şi pasaje pline de esenţă şi umor ale vieţii subiectului şi punctează faptul că, în ciuda unei existenţe tumultuoase şi a unui caracter dificil, etica muncii lui Bellow a fost impecabilă întotdeauna.
Din păcate, şi mai ales în perspectiva celui de-al doilea volum anunţat pe aceeaşi temă, „mai mult înseamnă mai rău”.







