Înainte ca jurnalistul cronicar al vremurilor şi faptelor să-şi fi pus amprenta pe maturul Hemingway, tânărul Hemingway mustind de idei şi strălucind în fraze luminoase dădea lumii cartea „Fiesta”. Scriitorul este poate mai prezent aici în mod personal decât în majoritatea lucrărilor sale sofisticate şi puternice de mai târziu. Şi asta pentru faptul că din spatele tonului cinic, pe alocuri abrupt, transpare scriitorul fabulous de mai târziu.
- Carte publicata in 2015 la Polirom
- Cumpara cartea cu reducere
- Colectia BIBLIOTECA POLIROM.
- Seria de autor „Ernest Hemingway”
- Traducator: Radu Pavel Gheo
- Tip coperta: Brosata
- Format: 130×200
- Numar pagini: 288
- ISBN: 978-973-46-5325-6
„Robert Cohn fusese cândva campion de box la categoria mijlocie în Princeton. Să nu creadă cineva că personal sunt foarte impresionat, dar însemna mult pentru Cohn”. Recunoaşteţi abilitatea lui Hemingway de a crea o lume plauzibilă în fraze simple, dublând-o apoi cu impresia că ne aflăm într-o realitate construită, controlată de el? Într-adevăr, tehicile care l-au făcut faimos mai târziu îşi vădesc mugurii în „Fiesta”. Este ca şi cum ai asista la avanpremiera spectacolului genialităţii. Şi asta cu atât mai mult cu cât autorul nu relatează nimic senzaţional; cartea este o curgere de conversaţii, iubiri de-o noapte, alcool. Cinci expaţi trăiesc la Paris, călătoresc frecvent prin Franţa sau prin Spania, într-un du-te-vino fără final. Petrec serile în cafenelele din Cartierul Latin, beau, dansează, trăiesc fiecare clipă. Pentru a compensa lipsa de sens şi vidul interior, pe care îl umplu cu distracţii pasagere. Jocul de-a boemii sfârşeşte mai mereu în braţele femeilor, în aburii alcoolului, în glumiţe stupide şi într-o petrecere fără sens a unui timp preţios, dar pe care nu îl percep ca fiind al lor. Este ca şi cum ar consuma rezervele altora, aşteptând ceva ce nu mai vine.
Aceasta este „poza” unei solitudini a lui Hemingway însuşi, întrucât cititorul nu se poate desprinde de senzaţia că în căutarea înţelesului, marele scriitor a trecut întâi prin porţile inutilităţii, ale căutării sterile. De asemeni, cartea este un apel la singurătatea cititorului însuşi, la perioadele lui de trecere banală a timpului, în frivolităţi fără finalitate. Fără să vrea, cel ce citeşte aceşti primi paşi ai celui care avea să scrie „Pentru cine bat clopotele” sau „Bătrânul şi marea” ăşi poate aminti că „a fost odată” o vreme stupidă, jenantă, iremediabil pierdută…
Cartea poate fi cumparata cu reducere de la elefant.