După succesul obţinut cu „O minte sclipitoare” (A Beautiful Mind, 1998), Sylvia Nasar continuă seria de restituiri biografice. Fost corespondent pe secţiunea economică pentru „The New York Times”, autoarea ne prezintă povestea acelor oameni în căutare de unelte intelectuale cu care să rezolve o eternă dilemă: cum să combini eficienţa economică, justiţia socială şi libertăţile individuale.
Privind spre majoritatea care o duce prost, Nasar consideră că sunt câteva lucruri pe care orice elev ar trebui să le ştie: englezul tipic era cândva un fermier care trăia mai tot timpul aproape mort de foame, în condiţii cu nimic mai bune decât ale sclavilor romani; nimeni nu şi-a pus în trecut problema de a le rezolva… problema acestor oameni; la o jumătate de secol după moartea autoarei Jane Austen (celebră pentru felul în care familiile ştiau să socotească ultimul bănuţ), veniturile englezilor s-au dublat şi unii gânditori au început să considere că „schimbările nu au fost accidentale sau generate de noroc, ci de intenţia, voinţa şi ştiinţa oamenilor”.
Cartea „Geniul economic” spune tocmai povestea acestor minţi luminate care au încercat să facă acel „mai bine pentru toţi” atât de rar şi atât de preţios. De altfel, prologul alcătuit dintr-o singură propoziţie („Erau cele mai grele timpuri”) este intitulat „Mr. Sentiment vs. Scrooge”. Nimic mai relevant pentru eterna luptă dintre voinţa de a face bine şi socotelile care mai mereu nu ies pentru majoritatea. Pentru a-şi argumenta poziţia, Nasar exemplifică cu marele scriitor Charles Dickens, „un modernist care credea în progres şi care nu şi-ar fi imaginat niciodată că lumea ar putea merge înainte fără ştiinţele economice”. Chit că spera să convertească economia politică aşa cum personajul Scrooge fusese convertit de fantoma Crăciunului…
În continuarea lecturii ne sunt prezentate figuri ca Marx şi Engels, Carlyle, Mill, Ruskin, Beatrice şi Sidney Webb, John Maynard Keynes, Joan Robinson, americanii Irving Fisher, Milton Friedman şi Paul Samuelson, austriecii Joseph Schumpeter şi Friedrich Hayek, plus indianul Amartya Sen.
Spre deosebire de capitolele care fac referire la Marx şi Engels, cele dedicate economiştilor secolului XX sunt coagulate în jurul unor evenimente istorice, inclusiv Primul Război Mondial şi despăgubirile dezastruoase la care au fost supuşi învinşii, Marea Recesiune, Al Doilea Război Mondial şi revenirea globală a economiei şi, fireşte, Războiul Rece. Autoarea se descurcă de minune în a menţine claritatea naraţiunii, începând cu reperele biografice, trecând la teoriile dezvoltate, la felul în care au fost receptate şi efectele lor deopotrivă asupra celor ce le-au emis şi asupra lumii economice. O menţiune specială se cuvine capitolelor care prezintă în mod fascinant succesele şi eşecurile economiştilor contemporani.
Cititorul, indiferent de pregătire sau de aplecare spre domeniu, va găsi în cartea Sylviei Nasar limpezime, adâncime, amplă documentare şi acordarea unui generos credit altor truditori pe tărâmul explorării raţiunilor economice ale lumii.
