Pedro Velasco este un misionar franciscan perfect cunoscător al limbii şi culturii japoneze. Se află în închisoare aşteptând să fie ars pe rug, eveniment care va încheia eşecul marii misiuni pe care şi-o asumase: de a converti Japonia la creştinism. Ar fi trebuit să ştie că nici cei mai zeloşi iezuiţi nu avuseseră succes în faţa persecuţiilor pe care le avuseseră de îndurat ei şi cele câteva suflete convertite. Dar părintele are sânge de conchistador şi atitudine de Don Quijote şi a avut visul (prea arogant oare?) de a reuşi acolo unde atâţia alţii dăduseră greş.
- Carte publicata in 2014 la Editura Polirom
- Cumpara cartea cu reducere
- Numar pagini: 384
- ISBN: 978-973-46-4241-0
Azi ţine un jurnal al înfrângerii: „Pentru a răspândi cuvântul Domnului în Japonia, nu există decât o metodă: trebuie să-i momim pe japonezi. Spania trebuie să le ofere o parte din profiturile din Pacific în schimbul atragerii de prozeliţi. Japonezii sunt capabili să sacrifice totul pentru profit”; „Dacă o religie le promite toate binefacerile lumeşti – bogăţie nemăsurată, victorie în bătălii, vindecarea de boli – japonezii prind din zbor ocazia, dar se dovedesc complet insensibili la ideea de supranatural sau de viaţă de apoi”. Dar…Un samurai de nivel inferior, Hasekura Rokuemon, „s-a prins în plasa” manevrelor lui Velasco, a dezvoltat o inexplicabilă atracţie faţă de doctrina creştină şi se îndreaptă spre propriul martiriu. Cum a început totul?
În 1612, un Shogun din nord-estul Japoniei a intrat într-o „conspiraţie” cu părintele Velasco, urmărind să obţină mai multă putere prin comerţul regional şi îndepărtat. Şi-a ţinut partea de înţelegere trimiţând o scrisoare Papei prin care îşi declara convertirea la credinţa catolică şi invitând misionarii să ajungă în ţara lui pentru a converti poporul. Alte scrisori asemănătoare au fost scrise pentru Curtea din Madrid şi conducerea spaniolă a Mexicului, conducătorul japonez neuitând să menţioneze că aşteaptă în schimb comerţ sporit şi avantajos. Părintele Velasco organizează expediţia diplomatică spre Mexic, Spania şi Roma cu preţioasele misive şi cu câţiva samurai inferiori şi servitorii lor. Călătoria este un dezastru chiar de la început, toţi cei patru ani în care durează fiind marcaţi de ghinioane. În plus, nu reuşeşte să obţină avantajele comerciale pe care şi le dorea Shogunul, în special pentru că iezuiţii trag toate sforile posibile din simplul motiv că ei nu cred că japonezii pot fi convertiţi. Inutil de spus că nici părintele şi nici samuraii nu sunt primiţi cu braţele deschise la întoarcere…
În toată această încrengătură a acţiunii medievale, „firul roşu” îl constituie diferenţele majore de optică între est şi vest, între filosofii şi culturi diametral opuse şi care se relevă în discuţiile şi perspectivele celor doi protagonişti principali: părintele Velasco şi samuraiul Rokuemon, pe care creştinul nici măcar nu-şi dă seama că l-a convertit într-un fel ciudat, undeva la graniţa ciocnirii dintre eul fiecăruia şi credinţele lui.
Romanul Samuraiul, de Shusaku Endo se gaseste cu reducere la eMAG / Elefant / Libris.
