Luna viitoare, festivalul de vară de la Dubrovnik va prezenta o piesă a cotroversatului autor Michel Houellebecq, care tocmai a stârnit rumoare cu criticile sale la adresa Islamului şi în special cu apariţia editorială „Supunere”.
Deşi pare ciudat în Europa liberală a începutului de mileniu trei, şi mai ales pentru un stat care s-a străduit atâţia ani să devină membru al uniunii Europene – implicit parte a sistemului complet eliberat de valori care este parte a filosofiei blocului comunitar – a existat un moment în care poliţia croată locală a intenţionat să interzică piesa, „din motive de securitate”. Poate în acest episod se oglindeşte cel mai bine faptul că societatea europeană contemporană este între „ciocanul” reacţiilor temuţilor islamişti radicali şi „nicovala” sacrosanctei libertăţi de exprimare.
Aşa scurtă cum a fost, interdicţia iniţială a existat, aşadar, în cazul piesei „Particule elementare”, care va deschide Festivalul în condiţii de securitate sporită.
Cu ceva timp în urmă, autorităţile locale au cerut o evaluare a reprezentaţiei, dat fiind scandalul pe care l-a provocat cartea lui Houellebecq „Supunere”, ce imaginează alegerea în fruntea statului francez a unui preşedinte musulman care introduce tradiţiile islamice în leagănul democraţiei. Mai mult, cartea era lansată la vânzare în chiar ziua atacului asupra publicaţiei „Charlie Hebdo”.
Se poate spune aşadar că poliţia croată avea motive să tragă semnale de alarmă… Dar ce te faci cu libertatea de exprimare şi cu refuzul artiştilor de a se teme? „Suntem siguri că poliţia va face o treabă bună”, se încurajează singuri organizatorii Festivalului, care preferă totuşi, în final, măsuri de securitate în plus şi cheltuieli suplimentare decât un deficit de imagine care le-ar submina însăşi raţiunea culturală de a fi.
„Particule elementare” va fi pe scena Festivalului din Dubrovnik. Iar Croaţia arată că chiar sub securitate sporită, cultura este liberă. Aşa cum cere spiritul european, la care a aderat cu entuziasm.
